-
Coșul este gol!
Atunci când jucăm jocuri de societate întâlnim multe tipologii de jucători implicați. Sunt unii care vor să câștige, alții care nu înțeleg regulile, de fapt hai să vedem cam ce tipologii de jucători avem. Normal, lista poate continua.
Unul ar fi cel care nu înțelege regulile, deși așa pare la început că le-ar înțelege, dar nici nu vrea să întrebe, să nu pară nepriceput. Dar după o oră de joc, atunci când vine o regula nejucată el intreabă ce trebuie să facă. De multe ori o să joace în continuare jocul doar de dragul de a juca, dar rămâne cu regulile neînvățate.
Dar avem și jucătorul care întotdeauna știe altfel regulile. Pe el prietenii l-au învățat altfel. De exemplu dacă dai dublă poți arunca încă o dată. El ar aplica această regulă în orice joc indiferent dacă regulamentul îi permite sau nu. Ba chiar crede ca ar putea schimba resurse atât în Monopoly cât și în Catan sau Carcassonne.
Sigur ați întâlnit și jucător care pare că vrea să se joace, însă în realitate capul îi este în totalitate altundeva.
Pe partea opusă stă acel jucător care ar câștiga cu orice preț. Orice aruncare greșită sau orice acțiune care îl duce înapoi în joc îl face nervos și este chiar în stare să trântească diverse obiecte. La acest tip de jucător să nu îi dați sticle.
Tot aproape de acest tip de jucător este și cel care întotdeauna o ia pe cocoașă. El nu are noroc la zaruri, întotdeauna este închis în temnițe, nu scapă de-acolo decât la finalul jocului și chiar după ce scapă o să cadă într-o altă capcană.
Dacă e vorba să numărăm punctele câștigate sau bani virtuali câștigați la finalul jocului, acesta va fi întodeauna ultimul.
O altă personalitate este cel care știe regulile, le și înțelege, dar trișează. Și de obicei el vrea să fie bancherul.
Avem și jucătorul care nu vrea să joace nici un joc. Dacă totuși se bagă la joc este foarte defensiv. Acesta preferă de obicei jocurile în doi unde el poate controla jocul. Dacă totuși se bagă într-un joc de grup el încearcă să fie deasupra tuturor.
Mai este și tipul jucătorului care la mijlocul jocului zice pas, nu mă mai joc. Normal că dacă acesta se retrage, tot jocul își pierde rostul, iar el știe asta.
Nu ultimul rând, mai este și jucătorul care râde și se distrează orice s-ar întâmpla la masă, chiar dacă se joacă un joc unde toți trebuie să plângă. Ei bine acest lucru nu prea există, dar totuși …
Voi unde vă încadrați?